Voi incheia aceasta ultima parte a amintirilor mele din comunism cu cateva vorbe despre hobbyurile si modurile de socializare ale copiilor/adolescentilor in epoca ceausista. (more…)
Archive for the ‘Ganduri nespuse’ Category
Amintiri din comunism, in imagini (partea a V-a)
Saturday, March 13th, 2010Amintiri din comunism, in imagini (partea a IV-a)
Saturday, March 6th, 2010In comunism, pentru copii, scoala era unul din cele mai importante aspecte ale copilariei si adolescentei. Dar nu pentru ca ar fi constientizat importanta ei in mod firesc ci pentru ca, de mici, parintii le spuneau copiilor sa invete si le repetau acest lucru pe tot parcursul studiilor elementare, gimnaziale sau liceale. Asta si pentru ca un parinte cu o pozitie buna in societate, medic sau profesor sau avocat, nu vroia sa se faca de ras cu o odrasla ce nu invata si nu ii calca pe urme iar pentru parintii cu o pozitie inferioara in societate, marea masa a muncitorilor, acesta era un motiv de mandrie si speranta ca odrasla lor va urca pe scara sociala mai sus decat reusisera ei. (more…)
Amintiri din comunism, in imagini (partea a III-a)
Monday, March 1st, 2010Cea mai mare bucurie pentru copii, in vremea comunismului, pe linga jucarii si plimbarile in parc sau in Oraselul Copiilor, erau cartile. Cartile cu povesti erau in abundenta, in special cele din colectia Povesti Nemuritoare, ele erau cele mai dragi lucruri, mai ales cind aveau si ilustratii. Si trebuie sa recunosc ca multe dintre ele mi-au ramas dragi si acum, dupa zeci de ani de atunci. (more…)
Singurătatea alergătorului de cursă lungă
Monday, February 22nd, 2010Pentru toţi care au rămas în urmă: priviţi înainte dacă nu mă mai vedeţi prin preajmă, eu sunt în faţă, nu în spatele vostru.
[audio http://leonardo.kreativ.ro/wp-content/uploads/4f901338897f8cbfa2b53d976d39a8df.mp3]
Manfred Mann’s Earth Band – Questions
In a dream it would seem
I went to those who close the open door
And turning the key, I sat and spoke to those inside of me
They answered my questions with questions
And they pointed me into the night
Where the moon was a star-painted dancer
And the world was just a spectrum of light
They reached to my center of reason
And pulled on the touchstone that’s there
The shock of that light had me reeling
And I fell into the depths of despair
Turning the key, I sat and spoke to those inside of me…
They answered my questions with questions
And set me to stand on the brink
Where the sun and the moon were as brothers
And all that was left was to think
They answered my questions with questions
And they pointed me into the night
The power that bore me had left me alone
To figure out which way was right.
Amintiri din comunism, in imagini (partea a II-a)
Saturday, February 20th, 2010Distractia copiilor in epoca ceausista era destul de limitata. Stind toata ziua doar de scoala si de traiul monoton de acasa, unde imediat dupa ce veneai de la scoala nu puteai sa vezi nimic la televizor, fie pentru ca nu era program tv fie pentru ca era oprit curentul electric, copiii isi construiau si evadau in propria lume imaginara, caci pe vremea aceea nu erau Counter Strike, Warcraft, Youtube sau Facebook. (more…)
Amintiri din comunism, in imagini (partea I)
Sunday, February 14th, 2010In acest weekend am facut curatenie prin camera si am dat peste citeva lucruri din copilaria mea. Sunt lucruri pe care le-am tinut ca amintire din scoala elementara, scoala generala sau primele luni de liceu industrial. Asta pentru ca sa imi aduc aminte din cind in cind de acele vremuri. Intimplator sau nu, acele vremuri erau si vremurile comunismului, dar nu le-am tinut in nici un caz ca sa imi amintesc de comunism, caci ele sunt strinse chiar in comunism. Acum insa, amintirea vremurilor copilariei si zilelor de scoala se confunda cu vremurile petrecute sub comunism. (more…)
Pixelul albastru
Monday, February 8th, 2010Look again at that dot. That’s here, that’s home, that’s us. On it everyone you love, everyone you know, everyone you ever heard of, every human being who ever was, lived out their lives. The aggregate of our joy and suffering, thousands of confident religions, ideologies, and economic doctrines, every hunter and forager, every hero and coward, every creator and destroyer of civilization, every king and peasant, every young couple in love, every mother and father, hopeful child, inventor and explorer, every teacher of morals, every corrupt politician, every “superstar,” every “supreme leader,” every saint and sinner in the history of our species lived there – on a mote of dust suspended in a sunbeam.
Carl Sagan
Un fir de praf pe o raza de soare… Poate ca aceste cuvinte traduc cel mai bine tot ce este scris mai sus in limba engleza. Nu, acest post nu este despre un trucaj ordinar; nu, este despre un fapt extraordinar. Un fapt petrecut acum 20 de ani, pe 4 februarie 1990. Voyager era pe cale sa paraseasca sistemul solar, dupa ce isi indeplinise misiunile timp de 13 ani, iar in acea zi NASA, la cererea speciala a lui Carl Sagan, a intors camera sondei pentru o ultima misiune si probabil cea mai grea dintre toate: sa faca o fotografie a Terrei, de la peste 6 mii de miliarde de kilometri distanta. Nimeni nu a stiu exact ce s-a intimplat cu acea fotografie decat cateva luni mai tirziu, cind informatia transmisa de Voyager a ajuns pe Pamint. Si iata ce a sosit.
Daca nu ati observat inca, in partea de sus, aproape de centru – putin spre dreapta, exista un pixel, un singur pixel, albastru. Iar aceea este Terra, casa noastra. Nu am incercat sa subliniez in nici un fel acel pixel, pentru ca toata puterea pe care aceasta fotografie o emana s-ar fi distrus. Iar daca acel pixel v-a pus deja pe ganduri, va las sa meditati.
Despre menire
Tuesday, January 12th, 2010In ultima vreme discutiile pe care le port se invirt inevitabil jurul ideii de menire. Iar cei cu care vorbesc sunt pusi in dificultate atunci cind ajung sa ii intreb: care este menirea ta? Cu toate acestea, raspund: inca nu stiu. Pentru cineva care ajunge la 30 de ani, asa cum mi s-a intimplat mie, sa nu iti cunosti inca menirea este periculos. Periculos pentru ca iti tarasti viata de pe o zi pe alta, facand fie ce este nevoie sa faci fie ceea ce iti place sa faci sau uneori nici una nici alta. Iar in acel moment, ti se insinueaza subtil in minte, atunci cind te duci la culcare, cind stai singur in fata farfuriei cu mancare, cind stai in cada cu apa fierbinte si te uiti in tavan sau cind astepti minute in sir autobuzul privind in gol: ce noima am eu pina la urma pe fata acestui pamint? (more…)
3
Saturday, August 29th, 2009Pe 27 august s-au implinit 3 ani de cind am pornit acest blog. Nu a existat un motiv anume pentru acest lucru cu atit mai mult cu cit nu imi place sa vorbesc despre mine. Pur si simplu am crezut ca de fiecare data cind incep un lucru ca pot schimba ceva in mentalitatea oamenilor cu care interactionez. Dupa 3 ani si peste 100 de posturi cu subiecte diverse am ajuns in acelasi punct. (more…)
Some morbid thoughts of mine (V)
Sunday, August 2nd, 2009Damn, this Apocalypse they keep talking about is getting late! I’m dead anxious waiting for it.
*****
This tough life is killing me. I hope an easy death will keep me alive.
*****
They say you’re not really dead as long as you keep living in your other significant ones’ heart. Would you let me at least make me a beautiful apartment in your heart just to keep living there comfortly?
*****
I’m not afraid of death. I just get freaking scared of how creepy the word “death” sounds.
*****
Why they say: “The criminal was sentenced to life”? They should say “sentenced till death”
Visul care a miscat lumea din loc
Saturday, July 18th, 2009That’s one small step for man, one giant leap for mankind.
Neil Armstrong, 20 iulie 1969
Pe 20 iulie se implinesc 40 de ani de la aselenizarea misiunii Apollo 11. Desi m-am nascut dupa acest eveniment, inca ma tulbura gindul la acei bravi oameni care au atins pentru prima oara solul lunar. Dar zborul catre Luna nu este numai povestea curajoasa a unor oameni care s-au avintat catre necunoscut si seria de evenimente pe care au declansat-o dupa acel moment. Caci trebuie sa recunoastem, aselenizarea a insemnat ruperarea lanturilor a multor dintre visurile omenirii, care traia inchistata in dogmele ancestrale ale pacatului adamic sau ale razbunarii ceresti ce a urmat construirii Turnului Babel.
Ideea ca omul poate realiza calatoria printre stele prin propria putere a fost prevazuta acum mai bine de 2000 de ani, fara ca cel care a enuntat-o sa aiba cea mai mica idee despre propria sa profetie: Per aspera ad astra1). De atunci, cei ce au urmat probabil ca au inteles gresit semnificatia metaforica a expresiei latine si au luat-o de buna. Cu fiecare zi, cu fiecare pas, cu fiecare om ce s-a gindit la ea, visul a inceput sa prinda viata.
2 iulie
Friday, July 3rd, 2009O zi importanta in istorie.
Thomas Savery patenteaza primul motor cu aburi in 1698, Vermont este primul teritoriu american ce aboleste sclavia in 1777, incidentul de pe Amistad in 1839, incepe Razboiul Crimeei in 1853, a doua zi a bataliei de la Gettysburg in 1863, ziua in care Marconi obtinea patentul pentru inventarea radioului in 1897, primul Zeppelin decoleaza in 1900, Noaptea Cutitelor Lungi in Germania nazista in 1934, ziua in care Lyndon B. Johnson a semnat Declaratia Drepturilor Civile care interzicea o data pentru totdeauna segregatia rasiala in 1964, Vietnamul de Nord si cel de Sud formeaza Republica Socialista Vietnam in 1976, Steve Fosset devine primul om care face ocolul lumii intr-un balon in 2002.
Si totusi nu e vorba de toate acestea. E doar ziua mea de nastere. O zi de miercuri 1975, ca oricare alta pentru oameni, dar o zi speciala pentru mine. O zi de nastere care vine sa imi aminteasca in mod ironic, la 34 de ani distanta, ca toti suntem fragili si muritori.
Si ca sa aniversez cum se cuvine, va prezint o melodie chiar din 1975, una din favoritele mele. Intimplator sau nu, se afla pe primul loc in UK Singles Chart in saptamana 30 iunie – 6 iulie 1975.
[dailymotion id=x2pspn]
Something for the soul
Wednesday, June 3rd, 2009In luna care tocmai a trecut, mai 2009, situl meu personal, beautycenter.ro, site de care ma ocup de 6 ani deja, a depasit toate recordurile in toti cei 6 ani de activitate. A depasit numarul de vizitatori unici zilnici, 2621, numarul de vizitatori unici saptaminali, 14624, numarul de vizitatori unici lunari, 58411.
Probabil ca cifrele acestea par mici pentru un cunoscator intr-ale internetului, insa pentru un portal tematic - aflat in trafic peste citeva situri concurente serioase, sustinute de companii private cu angajati dedicati – si de care timp de 6 ani s-au ocupat doar 2 oameni, acest lucru este neobisnuit. Este exceptional faptul ca situl a tot crescut de la an la an, incet dar sigur, cu continut informativ de calitate si obiectiv, cu grija pentru detalii care uneori fac diferenta, lucru care ma face sa cred ca situl nu este deja doar un brand romanesc de internet ci si un brand personal, atit pentru mine dar mai ales pentru Meda.
Pentru mine, ca programator, aceste recorduri nu trezesc atita frenezie cit ar trebui poate, insa pentru Meda ele sunt cele mai importante. Nu numai pentru ca a crezut in acest site si si-a sacrificat citiva ani buni pentru aceasta idee, dar si faptul ca si-a dovedit, mai mult ca oricind – trecind peste momentele mai grele din viata ei, cind poate uneori si-a pierdut increderea in ea - ca este capabila sa faca sa mearga un astfel de site mai bine decit multi oameni din internetul romanesc, care sunt mai cunoscuti decit ea. Mai mult decit atit, trebuie sa ii multumesc ca a avut rabdare cu mine de fiecare data cind am batut-o la cap cu toate toanele mele legate de site.
Felicitari Meda!
Amintiri din comunism
Wednesday, April 8th, 2009Incerc de multa vreme sa imi adun gindurile pentru a scrie acest post. Imi este tare greu pentru ca nu stiu de unde sa incep. Sunt atitea lucruri in neregula care se inlatuie unele cu altele zi de zi incit ma intreb uneori daca totul se petrece in mintea mea si daca doar eu fac conexiunile acestea. Voi alege sa scriu postul in mai multe parti, nu stiu cite vor fi in final, dar voi incepe facind o introducere pentru a sublinia citeva lucruri mai tirziu.
Am mai scris cindva un post numit O epoca ce se destrama. Singura conexiune dintre acest post si acela ramine in final evolutia mentalitatii romanesti si tarele filonului de romanism creat de sistemul zis “comunist” din ultima jumatate de veac in societatea noastra. (more…)
10
Sunday, April 5th, 2009Acum 10 ani, pe 5 aprilie 1999, intram oficial, ca angajat, in domeniul internetului. Neoficial, se implinesc 11 ani de cind am facut cunostinta cu internetul, pe 25 februarie 1998, la internet-cafe-ul Raffles de pe Calea Victoriei.
Privind inapoi imi dau seama ca internetul mi-a salvat viata. Tocmai terminasem un masterat in fizica si urma sa intru probabil ca asistent in vreun laborator odios de cercetare in care dormitau nu numai aparatele vechi de peste 30 de ani dar si cei care le manevrau. Realizam ca urma sa depind foarte mult de cei cu care urma sa lucrez, iar salarizarea la acea data era foarte proasta in domeniul cercetarii, mai ales daca nu aveai la activ un numar serios de articole in revistele de specialitate. (more…)