Leonardo Radoiu

In fiecare zi reclamele din mass media ne bombardeaza cu anunturi despre cistiguri instant sau prin extragere la sorti la noile promotii sau produse, la tombole si loterii daca desfacem un capac de bautura racoritoare sau bere, razuim citeva etichete, rupem citeva ambalaje, mincam citeva chipsuri sau ciocolata, cumparam zece baxuri de apa minerala sau 3 paste de dinti, achizitionam o masina sau un mobil, facem credit de 10 mii de dolari, trimitem un sms, completam citeva formulare, citim un ziar, lipim citeva abtibilduri pe usa sau geam, raspundem la citeva intrebari, colectionam 5 pachetele de cafea, clickam pe o duzina de pagini web sau pur si simplu pentru ca cineva ne bate la usa si ne spune “Buna ziua, sunteti cistigator!”. Imi si inchipui proletariatul romanesc - care pina acum citiva ani se zbatea intre mizerie si limita supravietuirii din ajutorul de somaj sau din salariul de mizerie al unei intreprinderii falimentare stind acum zilnic la coada cu salariul in mina pentru 3 pachete de chips, golind vreo citeva sticle de cola si bere, imbuibindu-se cu dulciuri si cafea, cumparind vreo 10 Libertatea ca sa aiba spor la razuit, maninca vreo 3 ciorbite instant, scuipa pe vreo 2 plicuri in care a introdus etichetele lor mototolite si petrece o ora noaptea la telefon ca sa raspunda la niste intrebari stupide la tv - cum se zbate la limita obezitatii si infarctului miocardic ghiftuit si nedormit cu miinele tremurinde de la atita razuit si sperind ca miine cistigatorul va fi el iar banii pe care ii va lua ii vor permite sa emigreze in Spania ca sa isi gaseasca si el o slujba serioasa in care sa faca ce stie el mai bine adica sa munceasca pe brinci.

Este oare ceva in neregula aici sau mi se pare mie? In loc sa traiasca din banii pe care ar trebui sa ii cistige in mod decent la locul de munca oamenii sunt indemnati la tot pasul sa consume bani, nervi si timp din viata lor ca sa cistige si mai multi bani, fara un merit anume, bani nemunciti de fapt. Vom ajunge in curind sa dam un nou sens expresiei “maninca si el o piine” celui care isi cumpara zilnic o piine ca poate-poate o gasi un bilet cistigator in ea.

Am vazut intimplator o stire la ProTV despre incapacitatea romanilor de a se adapta noilor pubele de gunoi ecologice pe care scrie clar STICLA, PLASTIC, HARTIE.

Concluzia stirii era ca romanii nu se pot obisnui nici in ruptul capului, de la aproape un an de la lansarea proiectului pilot de colectare a deseurilor in pubele separate, cu ideea ca dupa ce ei fac gunoi mai trebuie sa fie si putin atenti unde si ce arunca. Drept sa spun aceasta stire nu ma surprinde in nici un fel pentru ca romanul de felul lui e genul de om caruia nu numai ca nu ii pasa sa se civilizeze dar are si mentalitatea ca “ce, de ce sa sortez eu gunoiul cind pot sa las pe alti prosti sa o faca in locul meu, ca asta e treaba lor nu?”. Ceea ce m-a surprins de fapt, pina la a fi gata sa izbucnesc in hohote de ris, e ca cei care au investit in acest proiect derulat in cartierele Drumul Taberei si Militari au de gind sa nu mai arunce banii pe astfel de pubele daca in 6 luni nu se intimpla nimic cu mentalitatea oamenilor ci sa investeasca mai degraba intr-o statie de sortare automata a gunoaielor. Ca sa vezi, nici macar o afacere curata cu gunoaie nu mai poti sa faci in tara asta ca oricum se caca altii in afacerea ta. Cred ca banii aia ar trebui investiti mai degraba in niste Kalasnicoave, sa mai curatam tara asta de “gunoaiele” omenesti.

Cine dreacu a zis ca romanul o sa devina european? Hai mars.

Nu, dar chiar m-am enervat.

Azi de 1 decembrie am vazut la televizor romani fericiti. Erau spanioli. Si italieni… si englezi… (more…)

Observ de ceva vreme cum un individ se chinuie sa ne copieze ideile si chiar munca. Vad zilnic astfel de situri care copiaza idei care au facut istorie in situri originale ce au pornit de la zero creand concepte in premiera in Romania. Nu m-am gandit niciodata ca as putea ajunge in postura de a fi in vizorul cuiva pentru ca ma gandesc, asa cum e si normal, ca e cam greu sa mai reinventez eu roata Internetului. Totusi problema clonatului siturilor de succes din Romania si ma refer aici nu numai la simpla copiere a designului, a textelor sau a pozelor ci si la copierea ideii in sine, este o problema majora in Romania post-dot-com-ista. (more…)

Am zis ca ma abtin sa comentez. Dar nu am putut. Am spus ca nu vreau sa ma pronunt ca nu e treaba mea, nu sunt in business-ul asta si mai bine tac. Dar nu am putut. Insa lumea continua sa chitaie pe bloguri despre plecarea lui Orlando: “Atentie: cade netu’, feriti capu’!” (more…)

Lumea vorbeste deja de Web 2.0. E pe-aici, pe-aproape, ma rog, la citeva tari distanta… Pe scurt, Web 2.0 este un termen ce cuprinde toate acele servicii web ce vor face ca modul de interactiune cu siturile sa devina de fapt interactiunea cu niste aplicatii web - ce vor livra utilizatorului o noua experienta a navigarii pe Internet: siturile statice vor deveni dinamice, paginile web vor semana cu orice alt program de desktop, informatiile vor fi mai structurate si mult mai usor de gasit.
Dar ceea ce inseamna mai mult Web 2.0 este modul in care se va dezvolta interactiunea intre utilizatori sau comunitatile de utilizatori: aplicatii de instant-messaging, file-sharing si in general toate acele aplicatii descentralizate care permit comunicarea directa, “de la utilizator la utilizator”. Asta ar fi pe scurt, ca sa nu intram in amanunte.

Ceea ce trebuie sa inteleaga oamenii care se ocupa de fenomenul web in Romania si mai ales cei chemati sa faca ierarhii si sa acorde premii pentru “cele mai cele” situri romanesti este faptul ca intr-un final tot la descentralizare se va ajunge si in aceasta privinta. (more…)